marți, 19 ianuarie 2016

D`ale noastre

     Anul acesta a inceput cu multe intamplari, unele foarte placute. Ne-am bucurat foarte mult de impactul pe care l-a avut articolul publicat de PlatFerma despre activitatile noastre. Am fost placut surprinsi sa constatam ca sunt din ce in ce mai multi oameni care apreciaza ceea ce facem si care sunt interesati de viata la tara.
      Pe de alta parte au fost si intamplari care ne-au tinut in suspans si care ne-au secatuit de puteri.
    Una din junicile pe care le-am cumparat in toamna a fatat, si din pacate vitelul nu a supravietuit. Cumva, ne asteptam ca va fi un moment dificil, pentru ca nu era suficient dezvoltata, iar cel de la care am cumparat-o, o inseminase cu o rasa de carne, ceea ce insemna ca vitelul urma sa fie destul de mare.
      Din pacate asta e o practica destul de intalnita in zona noastra, animalele sunt inseminate de la varste foarte fragede, pentru a intra cat mai repede pe productie. Oamenii nu sunt constienti ca asta nu e o solutie pe termen lung, si ca risca sa piarda nu numai vitelul/mielul/iedul, ci chiar si animalul care fata inainte de a fi suficient dezvoltat.
      Marea bucurie este ca junica a supravietuit. A urmat o perioada foarte grea, saptamana trecuta a trebuit sa o supraveghem zi si noapte, pentru ca datorita eforturilor a ramas partial paralizata de picioarele din spate si risca sa si le fractureze in momentul in care voia sa se ridice. A fost un chin sa o tot ridicam de 3 ori pe zi pentru a fi mulsa, si sa o asezam apoi astfel incat sa nu idoaie nefiresc membrele posterioare.


    Edi a improvizat un sistem de chingi ,cu care, din a treia zi a inceput sa o ancoreze astfel incat sa poata manca normal, si treptat a inceput sa-si revina. Acum suntem chiar incantati, se mai sprijina foarte putin in chingi, reuseste sa se ridice singura, infectia s-a retras de la antibiotice si speram ca la sfarsitul saptamanii sa o putem muta inapoi langa celelalte vacute.

    O alta noutate la Ferma sunt purceii, mici , dolofani si portocalii: un el  (mai mic) si o ea ( mai dolofana si mai mancacioasa). Avand in vedere ca vacuta a fost tratata cu antibiotic, tot laptele muls in aceasta perioada l-am dat purceilor. Sa vezi cu ce pofta clefaiau bunatate de lapte!


Iar daca sunt somnorosi, nici nu catadicsesc sa iasa de sub maldarul de paie din cutia lor.


Alti porci, dorm care pe unde apuca, mai ales in zilele geroase.




 Manzul Marin e si el murdar ca un purcel, cu toata nebunia din ultima vreme nu ne-am mai ocupat de el deloc. Necesita o periere zdravana si o pieptanatura a coamei, ca in curand o sa aiba dreadlocks :).


Ieditle au devenit obraznice foc. Abia asteapta sa le iei la scarpinat, ori daca nu le bagi in seama, zbiara de zici ca le taie careva.


Caprele is si ele dolofane, in curand o sa inceapa fatarile. Abia asteptam sa avem ieduti. Speram sa fie totul bine, ca toate au mai avut fatari pana acum, si par suficient de robuste.


Iuri e cam tupeist, si bate tot ce vede in cale. Inclusiv eu m-am trezit usor imbrancita de coarnele tolomacului.


Celelate vacute sunt cam bine. Deocamdata stau la grajd, rumega cat ii ziua de lunga si produc ingrasamant pentru gradina.  Abia in martie o sa fete Bruna. Speram sa fie bine, ea e destul de voinica si a fost inseminata cu o rasa marunta.


La noi nu a nins, doar o fulguiala slaba. In serile senine inca vedem Ceahlaul printre ramurile golase ale frasinului din ograda. 



Parca, totusi, tanjim dupa oleaca de omat!


21 de comentarii:

  1. Doamne, ce de animale ! Ma mir ca reusesti sa mai si scrii pe blog.
    Sper sa mearga totul bine de acum incolo si sa nu mai aveti probleme cu nasterile. Tot e bine, ca n-a fost mai rau !
    Ultima poza, cu cerul in flacari e tare frumoasa.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dani, de animale se ocupa cel mai mult Edi. De scris as scrie mai des, cu pozele e insa o problema, ca toata ziua sunt la serviciu si abia in weekend-uri mai reusesc sa prind cate o "sedinta foto". Da, si noi ne bucuram tare mult ca a scapat vacuta!

      Ștergere
  2. ce gospodarie bogata aveti, va doresc multa putere de munca in continuare!Iuri e foarte haios :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumi Irina! Inca suntem la inceput, maia veam multe de pus la punct, insa e bine ca suntem entuziasmati de ceea ce facem :)

      Ștergere
  3. Inteleg ca ñu a nins dar cu gerul cum stati?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pana acum nu ne plangem. Anul trecut am avut si -25 noaptea, anul asta abia -14, si avand in vedere ca suntem in preajma gerului Bobotezei (pe vechi) eu zic ca e oarecum normal sa avem astfel de temperaturi.
      Am vrea un pic de zapada, insa fara viscol, numa cat sa refaca rezervele de apa.

      Ștergere
    2. trimitem zapada si la tine. la noi inca sunt peste 20 de cm, vrei cateva galeti? :)
      acum fara gluma, -14 si fara zapada nu-i deloc bine...

      Ștergere
    3. te rog, trimite si la noi, ca vad ca ai din belsug.
      Nu-i bun, tare ma tem de seceta in varful asta de deal.

      Ștergere
  4. Frumusei ,de la cornute pana la catei ,leoaice si purcei.

    RăspundețiȘtergere
  5. Bună! Mi-a făcut multă plăcere descoperirea poveștii voastre. Poate pentru că seamănă foarte mult cu a noastră. Și noi ne-am mutat la țară - eu dintr-un alt sat (însă unul foarte modern; care amintește mai mult cu un cartier mărginaș) iar soția de la oraș - ea e inginer (protecția mediului). Ne-am mutat în casa unuia dintre bunicii ei - îl chema Gheorghe (pe care l-am îngrijit noi în ultimele 6 luni ale vieții lui - a avut alzheimer - și astfel am primit noi casa), în 2013. Și noi am considerat că e mai bine ca ea să rămână angajată iar eu să mă ocup de gospodărie - din păcate ea lucrează în Arad și vine acasă doar la sfârșitul săptămânii (la început venea doar odată la două săptămâni) - avem noroc, că locuiește cu părinții și nu trebuie să plătească chirie. De când am venit și noi tot aducem îmbunătățiri casei și grădinii. Între timp ne-am adunat și niște animale pe lângă noi - găini (de casă), pisici, câini, iepuri, rațe mute, capre și mai nou o văcuță (are vreo 4 luni) - am avut și patru oi, dar le-am dat în schimbul văcuței - dacă era să o cumpărăm ar fi fost mai greu. La început ne-am cumpărat două capre gestante - le-am luat în rate de la un vecin bătrân. Pe urmă am mai primit una cu o ieduță de la fratele meu și după ce am mai cumpărat și ne-au murit sau am tăiat câteva am ajuns să avem acum șase capre și un țap. Îmi plac foarte mult. Noi nu le-am dat la cioban ci prefer să merg eu cu ele la păscut (e simplu deoarece locuim la margine de sat și le ajunge o oră dimineața și o oră seara pentru că sunt multe tufe pe aici de toate felurile - nu prea mai curăță oamenii șanțurile și pe lângă drumuri). Ca sursă de venit principală pentru viitor am dori să fie de pe urma muncii ca asistenți maternali - chiar renovăm casa în așa fel încât să avem condiții cât mai bune pentru așa ceva - sper să reușim, mai ales că deocamdată nu reușim să facem copii - boala tinerilor moderni... Dacă nu reușim așa, vom căuta alte soluții și vom încerca să adoptăm. O altă sursă de venit ar fi fabricarea măturilor din tătarcă. Spun asta deoarece cu asta se ocupă mulți din sat. Ar mai fi multe de povestit, și deja m-am lungit cam mult. Ideea principală e că ne bucurăm că v-am cunoscut (virtual deocamdată) și ne pare bine că nu suntem singurii "nebuni", "proști" sau "curajoși" (depinde pe cine întrebi) din România care nu doar că rămân în țară, dar se și mută la țară - nu că aș avea ceva împotriva celor care pleacă (mama mea e în Italia de vreo 10 ani - ea fiind principalul nostru ajutor din punct de vedere financiar, și nu numai).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Salut Daniel! Si noi ne bucuram sa descoperim pe zi ce trece ca aceasta comunitate de "nebuni" e din ce in ce mai mare :). Intr-adevar povestile noastre se aseamana izbitor de mult. Si noi sepram ca intr-un viitor cat de apropiat sa ne putem gospodari din ceea ce producem, si sa nu mai fiu nevoita sa fac naveta. Insa, cum bine stii, gospodariile necesita o groaza de bani pentru renovare si intretinere. Va doresc mult succes in planurile de viitor atat cu copiii cat si cu dezvoltarea gospodariei, si tinem lagatura :)

      Ștergere
  6. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  7. Doamne, cata munca!
    Imi pare rau de ce s-a intamplat cu vitica, stiu ce dureros si cate griji sunt in astfel de cazuri. Spor la treaba!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim Myky! Asta e viata, cei care traiesc de mici la tara, inconjurati de animale, privesc foarte firesc astfel de evenimente. pentru noi e mai greu, insa uneori, oricta ne-am stradui nu putem schimba cursul evenimentelor. Trecem peste, invatam inca ceva, si mergem inainte.

      Ștergere
  8. felicitari!sunteti minunati si...cat mai multi ”nebuni” ca voi!

    RăspundețiȘtergere
  9. Oana, mi-a placut foarte mult articolul din PlatFerma. Va doresc din toata inima sa fiti sanatosi cu totii, sa aveti putere de munca si sa ne incanti, atunci cand poti, cu frumusetile animale.... si cele vegetale de la ferma voastra.
    Si acum in ordinea numerelor de pe tricouri: Iuri s-a facut ditamai barbatul, purcelusii sunt un vis, vacutele sunt niste dodoloate si frumoase, capritele sunt....caprite, iar puturosii de catei si pisici sunt asa cum ii stim. :)
    Sanatate multa si mamei tale, nu ne-ai mai spus ce bunatati mai face. :)
    As vrea sa te intreb ce puteti trimite prin posta? Am citit in articol ca incercati sa livrati din surplus. M-ar tenta pentru inceput niste vegeta. Si acum salivez cand ma gandesc la postarea in care ai detaliat "fabricarea" ei. Doamne cum aratau legumele alea! :)
    In legatura cu zapada, ti-as da si eu o gramada de aici, din Bucuresti. Vorba unchiului meu care tot timpul spune: " bine ca da la voi ca trebuie la asflat". :):):)
    Va doresc un sfarsit de saptamana cu spor!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim mult Mihaela! Mama testeaza branzeturi in ultima vreme :) Incearca tot felul de retete care mai de care mai laborioasa.
      Cat despre livrari, deocamdata nu ne-am extins foarte mult pentru ca nici surplusul nu e prea mare. Insa usor usor crestem :) Trimite-mi pe mail (fermalumosghita@outlook.com sau oana.andras@hotmail.com) adresa unde vrei sa-ti trimit un borcanel de vegeta.
      Si tu trimite-ne la schimb niste zapada, ca de asta am dus lipsa iarna asta.

      Ștergere
  10. Doamne! Ce-i acolo la voi. Cele mai frumoase animale aveti.
    Catelusul acela ciufulit e absolut superb!

    M-am intristat teribil pentru intamplarea cu vacuta... Dar bine c-a ajuns la voi si-ati ingrijit-o probabil mai bine ca oricine. Sigur veti fi rasplatiti insutit.

    Spor, spor, spor va doresc. Imi aduc aminte de pozele din vara trecuta cu sutele de fire de rosii si de altele si nu ma pot gandi decat la "dar la voi ziua cate ore are? Dar saptamana cate zile?"

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu sunt convinsa ca am ingrijit-o mai bine ca oricine, dar cu siguranta ne-am straduit. Ne bucuram ca incepe sa se simta mai bine. Inca merge un pic teleghidat, insa speram sa se vindece complet pana in mai cand va trebui sa mearga la pasune.
      Multumim pentru urari, spor si tie in noul sezon de gradinareala. Abia astep sa ma apuc de semnat pentru rasaduri; cred ca saptamana viitoare incepem sa pregatim patul cald in rasadnita. Inca urmaresc accuweather...

      Ștergere